Prima / Perspectiva dezvoltării Găgăuziei în anii apropiaţi
25.05.2008
Perspectiva dezvoltării Găgăuziei în anii apropiaţi
 

kiurkciu.gif.jpg - Domnule Kiurkciu, cum aţi caracteriza situaţia curentă a dezvoltării economice a Găgăuziei?

- Economia autonomiei în prezent parcurge o perioadă complicată. S-au conturat tendinţe în schimbarea situaţiei, dar influienţa factorilor externi direct se răsfrânge asupra rezultatelor obţinute. Când spunem factori externi, atunci subînţlegem embargoul la producţia vinicolă impus de către Rusia, acţiunea căreia s-a răsfrănt pe parcursul a doi ani. Dependenţa de resursele energetice importante, incoerenţa în adoptarea deciziilor în domeniul politicilor economice la nivel naţional. La fel se poate de spus şi despre domeniul politicilor financiare. Aprecierea leului se transformă într-un factor negativ pentru ramurile economice oreintate spre export, dar economia Găgăuziei se bazează anume pe aşa ramuri ca vinificaţia, industria uşoară şi industria de conserve.

Potenţialul de producţie a autonomiei se determină anume, mai întâi de toate, de complexul agrar-industrial, care se bazează pe condiţiile climaterice locale şi deprinderile de secol al locuitorilor autonomiei, în domeniul agriculturii şi producerea produselor alimentare. Baza de materie primă a autonomiei permite să asigure industria de prelucrare a Găgăuziei cu materia primă, mai ales cu poamă, grâu, floarea soarelui, precum şi altele. În toate sferele economiei Găgăuziei au fost înregistraţi 6696 de agenţi economici, dintre care 112 cu capital străin. Partea întreprinderilor mici din totalul agenţilor economici constituie 90%. Trebuie să menţionez că în prezent rolul agriculturii în ocuparea forţei de muncă şi ponderea în general pe economie se micşorează, pe când rolul sectorului de servicii creşte.

Dacă analizăm fondul de terenuri agricole ale autonomiei, atunci putem depista următoarea situaţie. Fondul total al terenurilor a Găgăuziei alcătuieşte 184,8 mii de hectare. Partea autonomiei din totalul de terenuri agricole a Republicii Moldova alcătuieşte 6,6% de terenuri agricole, în acelaşi rând 6,4% de terenuri agricole prelucrate. Suprafaţa terenurilor agricole a autonomiei alcătuieşte 146,6 mii de hectare, dintre care 81,6% sau 119,3 mii de hectare de terenuri agricole cu destinaţie agricolă. Înstructura terenurilor cu destinaţie agricolă 85% - 101,4 mii hectare se prelucrează intensiv. Plantaţiile de viţă-de-vie alcătuiesc 11% din totalul deterenuri agricole, livezile alcătuiesc – 3,7% sau 4,4 mii de hectare. O dezvoltare prioritară au primit aşa ramuri ale agriculturii, cum este viticultura, producţia de grâu, producţia de tutun.

Volumul producţiei agricole a Găgăuziei pentru anul 2007 a alcătuit suma de 557 mln. lei, dintre care suma de 340 milioane lei a alcătuit sectorul consolidat.

Industria Găgăuziei are un carater multiramural: prelucrarea producţiei agricole, industria uşoară, industria de mobilă, industria materialelor de construcţie, producerea cazanilor şi producere a pieselor de schimb pentru maşinele agricole.

În structura producţiei industriale a Republicii Moldova partea întreprinderilor a Găgăuziei în anul 2007 a constituit 2,1%.

Din volumul total al producţiei industriale a Găgăuziei în anul 2007, producţia ramurală se divizează în felul următor: producţia vinicolă – 57%, producţia de făină – 2%, producţia de conserve –6,4%, producţia industriei uşoare – 12,6%, producţia industriei de mobilă –1,6%, producţia industriei de tutun – 0,5%, industria energetică 18,8%, industria constructoare de maşini – 0,6%.

În prezent potenţialul industrial al Găgăuziei este reprezentat de 150 de întreprinderi, dintre care 40 sunt întreprinderi mari.

Întreprinderile industriale a Găgăuziei în anul 2007 au produs producţie, lucrări şi servicii în sumă de 551726 mii lei (în preţuri curente). Indicele volumului producţiei industriale faţă de 2006 (în preţuri comparate) a alcătuit 85,6% şi a crescut în comparaţie cu anul trecut cu 7,9%.

În 2007 volumul investiţiilor în capitalul de bază în Găgăuzia a fost valorificat în mărime de 255,6 milioane lei (în preţuri curente) sau cu 9,2% mai puţin au fost valorificare mijloace, decât în 2006. În structura de investiţii a Republicii Moldova, partea Găgăuziei în 2007 a alcătuit 1,7%, în comparaţie cu 2,3% în 2006.

În perioada respectivă sursele de bază de finanţarea activităţii investiţionale au fost sursele proprii, a întreprinderilor şi a populaţiei – 58,7% (149,2 mln.lei), sursele bugetului de stat au alcătuit 13,6%(34,5 mln.lei), investiţiile străine – 12,3% (31,4 mln.lei), bugetele locale –3% (7,5 mln. lei).

În anul 2007 în autonomie au continuat lucrările de gazificare a localităţilor, în corespundere cu Programul de dezvoltare asistemelor de gazificare pentru perioada de 2008-2010.

În total, în 2007 au fost gazificate 1575 de case aparţinând sectorului privat. Procentul de gazificare a crescut de la 78,3% în 2006 până la 81% în 2007.

- În opinia Dumneavoastră cum s-a schimbat climatul de afaceri în ultimii 4 ani?

- Trebuie să menţionezcă reforma regulatorie care se implementează în Moldova, întradevăr înlătură barierele admnistrative, în dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Anume pentru atingerea acestui scop, în Găgăuzia a fost creată o comisie interdepartamentală, pentru înlăturarea barierelor administrative în calea dezvoltării antreprenoriatului. Aceste lucruri cu siguranţă, trebuie să îmbunătăţească climatul de afaceri, dar nu numai revizuirea legislaţiei se află la baza climatului de afaceri. Trebuie să menţionez că în ultimii 4 ani în Găgăuzia aşa şi nu a fost creată aşa zisa infrastructura „moale”, preconizată să contribuie la dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, a bussines centrelor, agenţiilor de dezvoltare, firmelor de consalting, bussines incubatoarelor. Foarte lent decurge procesul de asociere a producătorilor dintr-o anumită ramură, pentu a rezolvă împreună problemele comune, pentru a lucra împreună, pentru ridicarea productivităţii şi implementarea tehnologiilor noi. Mulţi din întreprinzători întâmpină anumite greutăţi, legate de faptul că Oficiul Vamal din Comrat a fost lichidat şi aceste funcţii sunt îndeplinite de Oficiul Vamal din Cahul. Dar mai raţional ar fi fost păstrarea Oficiului Vamal din Comrat. Astfel de decizii ale statului foarte negativ se răsfrâng, asupra climatului de afaceri. Dar dacă facem o analiză a activităţii organelor de control, apoi accentul se pune pe funcţia de control şi pedeapsă, dar nu pe susţinere şi anticiparea încălcărilor. În general, astăzi pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri, trebuie abordată practica de informare şi de renunţat la practica normelor de permesiune. Este rezonabil, ca să fie cât mai des abordat principiul a „ghişeului unic”.

Trebuie să menţionez că s-a îmbunătăţit situaţia criminogenă în general pe ţară, cât şi în particular în Găgăuzia. Înlăturând crima organizată statul nu trebuie să creeze monştri în persoana organelor de stat, care direct presează structurile de bussines, folosind scheme de corupţie.

- Indicaţi vă rog 5 factori, care în opinia Dumneavoastră, cel mai mult frânează dezvoltarea social-economică a Găgăuziei?

- Eu aş menţiona următorii 5 factori, care frânează dezvoltarea social-economică a Găgăuziei:

1. Mai întâi de toate, trebuie de menţionat că legea „Despre statutul special a Găgăuziei (Gagauz Eri) nu funcţionează, care în consecinţă se reduce la faptul că conducerea ţării se atârnă faţă de Găgăuzia, la fel ca şi la un raion obişnuit. Această situaţie nu contribuie la atragerea investiţiilor străine, cât şi a investiţiilor din bugetul de stat.

2. Amplasarea într-o zonă climaterică riscantă pentru agricultură, ceea ce reprezintă riscuri sporite pentru practicarea agriculturii şi necesită aplicarea sistemelor de irigare, în situaţia insuficienţei a resurselor acvatice.

3. Lipsa unei infrastructuri calitative înlocalităţile din autonomie, creează situaţia când investitorii sunt nevoiţi să investească mijloace considerabile, de obicei până la 45% din totalul de investiţii în infrastructură, dar nu în dezvoltarea bussinesului, ceea ce duce la scumpirea proiectelor investiţionale în Găgăuzia.

4. Lipsa la producătorii de mărfuri din Găgăuzia a certificatelor internaţionale de calitate, ceea ce împedică realizarea exportului în ţările din Uniunea Europeană, precum şi o diversificare slabă aproducţiei şi o specializare îngustă.

5. Un nivel înalt de migrare a locuitorilor din autonomie peste hotare în căutarea lucrului.

- Indicaţi Vă rog, ce posibilităţi pentru dezvoltarea social-economică a Găgăuziei există în prezent şi pe care autonomia încă nu le-a valorificat?

- În prezent în Găgăuzia există o bază legislativă care permite atragerea investitorilor, dar aici nu trebuie de oprit, ci din contra este necesară o continuare a lucrărilor de îmbunătăţire a legislaţiei. Este necesar de implementat adevăratele clastere, ca să fie creat tot lanţul de producţie de la tehnologie, producerea materiei prime, până la produsul final. Aceasta ar da posibilitate să fie maximizat rezultatul final. Este raţional să fie implementate tehnologii avansate în producţia agricolă, este necesar să fie dezvoltată activitatea de lizing.

Pe baza fostelor întreprinderi de stat care astăzi nu lucrează, este necesar să fie creat un parc industrial.

În scopul activizării activităţii de antreprenoriat un element important trebuie să devină bussines incubatoarele, mai ales că în autonomie există Universitatea de stat din Comrat, resursele căreia nici pe departe nu sunt folosite în procesul de dezvoltare economică locală.

O direcţie interesantă, ar trebui să devină dezvoltarea turismului rural, pentru acest lucru în autonomie există toate premizele.

Dar cel mai important element ar trebui să devină, oferirea reală a unei autonomii reale pentru administraţiile publice locale, a localităţilor din Găgăuzia. Procesul de descentralizare trebuie să avanseze pe toate direcţiile social-economice.

- Domnule Kiurkciu, indicaţi Vă rog, partenerii economici de bază a Găgăuziei de peste hotare, menţionând totodată şi aşezarea geografică a lor?

- Este necesar să facem o delimitare a partenerilor economici de peste hotare pe două direcţii.

În primul rând, acestea sunt regiunele din alte ţări, cu care Găgăuzia a semnat Acorduri de colaborare, iar acestea sunt: oraşul Moscova, Republica Tatarstan, Regiunea Penza, din Federaţia Rusă, Regiunea Odesa şi Regiunea Cercasc din Ucraina, Regiunea Movilău din Belarus.

În al doilea rând, ţările unde îşi exportă producţia producătorii de mărfuri din Găgăuzia, iar acestea sunt: Rusia, Ucraina, Turcia, Polonia, Elveţia, Belgia, România, Belarus, Kazahstan.

Relaţiile bilaterale şi mai departe vor fi dezvoltate, astăzi Găgăuzia este gata să semneze Acorduri de colaborare cu Regiunea Moscovei, cu Regiunea Breansc, au demarat lucrările de pregătire a documentelor necesare, pentru a fi semnate mai multe Acorduri de colaborare cu Republica Başcortostan, cu regiunea Stavropol, cu un voevodat din Polonia, cu o regiune din Cehia, cu o regiune din Lituania şi cu un judeţ din România. La fel, avem intenţii de intra în componenţa Euroregiunii „Dunărea de Jos”.

- Noi suntem la curent cu faptul că în colaborare cu IDIS Viitorul, Departamentul Dumneavoastră participă la procesul de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Social-Economicăa Găgăuziei. Cum Dumneavoastră apreciaţi implementarea acestui proiect?

- În prezent Departamentul de dezvoltare economică, comerţ, servicii şi relaţii economice externe a Găgăuziei de la începutul anului, împreună cu alte departamente, precum şi cu experţi naţionali şi internaţionali al IDIS Viitorul, efectuiează lucrările necesare, ce ţin de elaborare Strategiei de Dezvoltare Economică a Găgăuziei până în anul 2015. Implementarea acestui proiect va determina priorităţile de bază a dezvoltării social-economice a autonomiei, va da posibilitate pentru fiecare prioritate să fie elaborate proiecte, direcţionate spre creşterea economică, creşterea bunăstării şi nivelului calităţii de viaţă a populaţiei Găgăuziei. De asemenea, în cadrul acestui proiect deja a fost finalizată o analiză a situaţiei economice şi a potenţialului de dezvoltare a autonomiei, care a fost elaborată de către Centrul Analitic Independent „Expert Grup”. Această cercetare va fi folosită în procesul de elaborare a Strategiei. Este îmbucurător faptul că în cadrul proiectului va fi lansat site-ul www.gagauzia.md, care va deveni o sursă informaţională despre Gagauzia, la fel va fi elaborat Ghidul investiţional a Găgăuziei şi va fi organizat şi desfăşurat Forumul donatorilor. Sunt convins că scopurile şi obiectivele proiectului vor fi îndeplinite cu succes.

- Ce măsuri trebuie luate de către conducerea Găgăuziei, pentru a transforma această minunată regiune a Moldovei într-o adevărată oază a investiţiilor?

- Am să răspund concis, toate deciziile luate de către conducerea autonomiei, trebuie să aibă o logică şi o continuitate.

- Mulţumim mult,că aţi avut amabilitatea, să răspundeţi la întrebările ziarului nostru, dorindu-vă să tranformaţi Găgăuzia într-o regiune prosperă.

/Întrebările au fost pregătite de către Departamentul de Dezvoltare Regională a Buletinului Informativ Primarul/
Prima / Perspectiva dezvoltării Găgăuziei în anii apropiaţi
Tel. +373 (298) 2-46-36; +373 (298) 2-12-22
Fax +373 298 2-20-34
str. Lenin, 196, mun. Comrat, UTA Gagauzia, Republica Moldova
Email: bashkanat@mail.ru
Copyright © 2019 Comitatul Executiv al Găgăuziei, Unitatea teritorial autonomă Găgăzia în cadrul Republicii Moldova
Toate Drepturile Rezervate
Tipărire