RU GY RO EN
Găgăuzia
 
Prima Contact Harta
RSS
 
 
 
 
 
Prima / Interviuri / „Tinerii care îşi fac studiile la universităţile europene vor ridica nivelul capacităţilor de management atât în guvernământul local cât şi în business, pe ei trebuie să mizăm, pe ei trebuie să-i promovăm.”
Versiune tipar
24.05.2008
„Tinerii care îşi fac studiile la universităţile europene vor ridica nivelul capacităţilor de management atât în guvernământul local cât şi în business, pe ei trebuie să mizăm, pe ei trebuie să-i promovăm.”

IMG_0214.jpg

Marangoz Gheorghii, Primarul or. Ceadir-Lunga, intr-un interviu acordat buletinului informaţional «Primarul»

- Domnule primar, în dezvoltarea sa social-economică, Găgăuzia trebuie să-şi aleagă modelul propriu de dezvoltare, care s-ar baza pe particularităţile specifice ale regiunii şi în acest sens ar fi fost foarte eficientă. Cum credeţi, cum ar trebui să fie concepută strategia de dezvoltare social-economică a Autonomiei Găgăuze pentru următorii 5-7 ani?

-În opinia mea, în primul rând trebuie de dezvoltat agricultura. Dacă examinăm mai minuţios structura agriculturii, atunci ajungem la concluzia că în regiunea noastră cele mai rentabile ramuri ale agriculturii, sunt viticultura şi pomicultura. La fel creşterea soiurilor tari de grâu, destinate exclusiv pentru panificaţie, este şi va fi şi în viitorul apropiat o chestiune foarte rentabilă. Dacă analizăm piaţa internaţională de produse alimentare, atunci observăm că preţurile la grâu cresc în fiecare an. În acest context, trebuie să menţionăm că consumul de produse alimentare au crescut în India şi China, fapt legat de creşterea nivelului de trai. Este un semnal clar pentru agricultura noastră regională că ea cu adevărat poate deveni foarte şi foarte profitabilă. O ramură cu perspective bune ar trebui să devină legumicultura. Din păcate, toate sistemele de irigaţie au fost sau distruse sau furate. În această situaţie, anume Administraţia Regională a Autonomiei Găgăuze, trebuie să depună eforturi considerabile pentru a restabili din nou sistemele de irigaţie, în caz contrar nici nu poate fi vorba despre dezvoltarea legumiculturii. La fel, o ramură rentabilă este şi cred că va rămâne şi în viitor cultivarea tutunului.Anul trecut, Fabrica de fermentare a Tutunului din Ciadâr-Lunga a reuşit să deschidă o linie de producere a ţigărilor de calitate, fapt ce i-a permis să supraveţuiească şi să deschidă noi locuri de muncă, relativ bine plătite. Prin urmare, are sens ca odată cu dezvoltarea agriculturii, să i se acorde atenţie şi dezvoltării industriei de prelucrare. Numai după asta am putea să ne preocupăm, inclusiv şi de dezvoltarea turismului rural.

- Dacă examinăm dezvoltarea infrastructurii a Autonomiei Găgăuze, cum credeţi, care probleme ar trebui soluţionate în primul rând: problemele legate de construcţia şi reparaţia drumurilor, aprovizionarea cu apă, sistemele de canalizare, sistemele deirigare, construcţia gazoductelor, telefonizarea, altele?

- Dacă vorbim despre infrastructura Găgăuziei, atunci primul lucru care ni se aruncă în ochi, sunt problemele legate de reparaţia şi construcţia drumurilor. Dacă comparăm drumurile din trei oraşe ale Găgăuziei, atunci starea drumurilor din Comrat este relativ ceva mai bună, se repară şi se construiesc porţiuni noi de drumuri. Pe când în Ceadâr-Lunga şi Vulcăneşti drumurile, inclusiv şi cele centrale sunt într-o stare deplorabilă. Nici nu se repară drumurile exitente, nici nu se construiec drumuri noi. La fel de rău arată şi drumurile naţionale care leagă o localitate cu alta. Dacă ne referim la drumurile regionale sau locale, atunci rar care localitate din Găgăuzia, dispune de drumuri calitative. De nenumărate ori s-au făcut încercări de a rezolva aşa o problemă regională complicată, ca aprovizionarea cu apă calitativă. Au fost multe proiecte şi multe programe, dar problema nu este rezolvată nici până astăzi. Dacă ne referim la sistemele de canalizare, atunci în unele localităţi rurale ele lipsesc definitiv. Sistemele de canalizare existente au fost construite în anii 60 al secolului trecut. Dacă proiecte de construcţie a apeductelor sau a gazoductelor, finanţate de către FISM, s-a reuşit să se implementeze în mai multe localităţi, atât urbane, cât şi rurale, atunci problemele legate de renovarea sau construcţia sistemelor de canalizare n-au fost abordate nici de conducerea centrală a ţării, nici de conducerea regională a Găgăuziei. Înţelegeţi, nimeni nu vrea să se preocupe de problema sistemelor de canalizare. Nu este plăcut să te preocupi de această problemă, în plus, este şi foarte costisitoare. Dacă ne referim la sistemele de irigaţie, atunci trebuie să menţionezcă ele sau au fost distruse, sau au fost furate. În ce priveşte nivelul de telefonizare sau de gazificare a localităţilor, atunci trebuie să vă spun că aceste deja numai sunt probleme, deoarece au fost soluţionate undeva în mărime de 95%.

- Domnule primar, bussinesul local din Ceadâr-Lunga, joacă un rol important în dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii să progreseze? Care ar trebui să fie poziţia administraţiei publice locale, pentru ca bussinesul să se dezvolte mai intensiv la nivel local, şi în acest mod să se constituie adevărate parteneriate public-private?

- În opinia mea, atât legislaţia naţională, cât şi cea a Autonomiei Găgăuze trebuie ajustată la necesităţile bussinesului. Pentru nimeni nu mai este un secret că legislaţia noastră în acest domeniu este foarte restrictivă. În ţara noastră sunt o grămadă de organizaţii de stat cu funcţii de control care zilnic, care săptămânal, care lunar efectuează controale a agenţilor economici cu diferite forme de organizare. Aceste controale se organizează în funcţie de dispoziţia personalăa diferiţilor funcţionari ai acestor organizaţii, dar nu după anumite regulamente sau prevederi legislative. Această „atmosferă de lucru” cu diferiţi musafiri nechemaţi, nici pe departe nu încurajază să progreseze bussinesul local. Dacă ne referim concret la oraşul Ceadâr-Lunga, atunci trebuie să menţionez că la noi cu adevărat s-a constituit un parteneriat public-privat. Poziţia administraţiei publice locale faţă de bussinesul local este una constructivă şi binevoitoare. O să vă aduc câteva exemple de o conlucrare eficientă. La iniţiativă administraţiei oraşului Ciadâr-Lunga, doi ani în urmă,a fost implementat un proiect numit ”Ghişeul unic”, finanaţat de către USAID. Ideea acestui proiect constă în faptul că pentru a stopa mecanismele birocratice anevoioase cu privire la înregistrarea unei firme sau întreprinderi individuale, sau SRL, era nevoie de luni întregi de eforturi şi timp pierdut, pentru perfectarea a tuturor actelor. În cadrul „Ghişeului unic” sunt pregătite din timp tot setul de documente şi avize, aşa că doar într-o singură zi, cu minimum de proceduri birocratice, agentul economic îţi poate înregistra întreprinderea. Acest pas al Primăriei oraşului Ceadâr-Lunga, a fost apreciat la justa valoare de către bussinesul local.

- Dezvoltarea economiei regionale necesită atragerea investiţiilor străine. Dar acest proces trebuie să fie bine gândit şi de lungă durată. Ce fel de măsuri, trebuie întreprinse, pentru ca procesul de atragere a investiţiilor să devină mai dinamic şi mai eficient? În care ramuri ale economiei regionale ar trebui de atras investiţii?

- Eu cred că Găgăuzia deja s-a ciocnit cu probleme foarte serioase, în procesul de atragerea investiţiilor străine. Dacă examinăm structura investiţiilor în Găgăuzia, efectuate până în prezent, atunci observăm un tablou cam trist. Sunt investiţii străine din Rusia şi Turcia. În ultimul timp, au parvenit investiţii şi din partea României. Dacă ne întrebăm, de ce nu avem investiţii şi din alte ţări. Răspunsul este unul simplu. Nu există informaţii despre Găgăuzia, nici la Chişinău, nici peste hotarele ţării. Probabil ar fi normal dacă ar exista un ghid în mai multe limbi, despre Găgăuzia, care ar întruchipa o informaţie generală despre aşezarea geografică, agricultură, industrie, precum şi o descriere minuţioasă a infrastructurii, situaţia într-un anumit mod s-ar fi schimbat. Cu siguranţă, că ar apărea şi alţi investitori, ce ar cuprinde un areal geografic mult mai mare. Pe de altă parte, trebuie să existe şi o infrastructură specifică pentru investitorii străni, pentru turiştii străni. Aici, în primul rând, mă refer la restaurante de calitate şi la hoteluri de calitate. Deoarece lumea se schimbă şi Găgăuzia ar trebuie să înţeleagă aceste lucruri. În acest sens, dacă dorim investiţii străine considerabile, trebuie urgent să fie modernizată infrastructura, atât cea tehnică, cât şi cea socială.

- În procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, colaborarea transfrontalieră joacă un rol din ce în ce mai important, atât pentru dezvoltarea economiei naţionale, cât şi pentru dezvoltarea economiei regionale. Ce trebuie de întreprins la nivel regional, pentru ca colaborarea transfrontalieră să devină folositoare, eficientă şi să stimuleze dezvoltarea economiei regionale?

- Pentru ca colaborarea transfrontalieră să devină folositoare, eficientă şi să stimuleze dezvoltarea economiei regionale, trebuie urgent de întreprins o serie de măsuri. În primul rând, trebuie înlăturate obstacolele artificiale, în calea colaborării transfrontaliere şi aici mă refer la obstacolele lingvistice. Găgăuzia ca regiune are o aşezare geografică, foarte atractivă, are hotar cu două ţări industrial dezvoltate, cu care este obligată să colaboreze. Din păcate, în Găgăuzia atât studierea limbii române, cât şi studierea limbii ucrainene, nu se stimulează de către administraţia regională. În acest sens,trebuie căutate posibilităţi de a ameliora această situaţie. Până la urmă,obstacolul lingvistic face parte dintr-un şir de obstacole, în calea spre ocolaborare transfontalieră eficientă, dar vrem sau nu vrem, tot obstacol rămâne.

- Elaborarea mecanismelor clare de stimulare a tinerilor întreprinzători ar stimula activitatea lor şi ar direcţiona pe cei mai energici, talentaţi şi instruiţi pentru deschiderea şi dezvoltarea propriului bussines în Autonomia Găgăuză. Ce trebuie de întreprinsla nivel regional, pentru a atrage tineretul în bussines?

- În opinia mea, pentru a atrage tineretul în bussines la nivel regional, începând cu şcoala, în clasele superioare, trebuie elaborate şi introduse cursuri de iniţiere şi de dezvoltare a unei afaceri, care să includă toate pericolele şi oportunităţile posibile, care eventual pot apărea. În acest sens, tinerii întreprinzători trebuie să aibă o pregătire cât de cât serioasă, ca să fie în stare să elaboreze un Plan de Afaceri şi să fie în stare să-l implementeze. La fel, ar fi bine să se organizeze la nivel regional seminare şi workshopuri, în domeniuldeschiderii şi dezvoltării a propriului bussines, antrenând în acest proces atât experţi naţionali, cât şi experţi internaţionali, specializaţi în domeniul promovării antreprenoriatului.

- Educaţiaşi învăţământul alcătuiesc elementele de bază, care direct influienţează dezvoltarea economiei regionale. Pentru a spori dezvoltarea economică şi a ridica nivelul capacităţilor de management în conducerea întreprinderilor, cum credeţi, ce trebuie să întreprindă administraţia regională, pentru ai instrui, ai pregăti şi ai atrage în dezvoltarea proceselor economice generaţia nouă de top-manageri, economişti etc?

- Administraţia regională trebuie să încurajeze deschiderea întreprinderilor noi, să atragă investiţii atât în industrie, cât şi în agricultură. De exemplu, Fabrica de fermentare a tutunului din oraşul nostru a fost retehnologizată, la fel a fost reutilată şi Fabrica de Vinuri din Ciadâr-Lunga „Jemciujina”. Retehnologizarea întreprinderilor este un proces inevitabil, demararea cărui numai şi-a luat startul. Întreprinderile modernizate au nevoie de specialişti tineri, bine instruiţi. Administraţia regională are posibilitatesă pregătească specialişti tineri, de care are stringentă nevoie economia Găgăuziei, în cadrul Universităţii de stat din Comrat. Pentru specialităţile pe care nu le are Universitatea din Comrat, tinerii din regiunea noastră pot să le obţină la universităţile din ţară sau de peste hotare. Este important ca anume Administraţia regională să elaboreze mecanisme privind întoarcerea în ţară a tinerilor din Găgăuzia care îşi fac studiile în Bulgaria, în Turcia sau în alte ţări ale Europei. Anume aceşti tineri specialişti care absolvesc universităţile de peste hotare, au o pregătire profesională excelentă, cunosc una sau mai multe limbi străine, anume ei trebuie implicaţi în dezvoltarea proceselor economice din regiunea noastră. Tinerii care îşi fac studiile la universităţile europene vor ridica nivelul capacităţilor de management atât în guvernământul local cât şi în business, pe ei trebuie să mizăm, pe ei trebuie să-i promovăm. În felul acest ne vom apropia de standardele europene şi vom avea un trai mai decent.

Vlad Catlabuga, corespondent special LNAPM
 
Prima / Interviuri / „Tinerii care îşi fac studiile la universităţile europene vor ridica nivelul capacităţilor de management atât în guvernământul local cât şi în business, pe ei trebuie să mizăm, pe ei trebuie să-i promovăm.”
 
Tel. +373 (298) 2-46-36; +373 (298) 2-12-22
Fax   +373 298 2-20-34
  Email: gagauzia.news@gmail.com  
 
Adresa:
 
 
       
 
 
Despre Găgăuzia  |  SLPA  |  Ştiri  |  Oficiul Dezvoltării Economice Locale  |  Sfera socială  |  Populaţia Găgăuziei  |  Economia Regiunii  |  Ghidul Investitorului  |  Organele Administraţiei Publice  |  Contacte
 
 
Vizitatori: 3077215
Copyright © 2019 Comitatul Executiv al Găgăuziei, Unitatea teritorial autonomă Găgăzia în cadrul Republicii Moldova
Toate Drepturile Rezervate
O soluţie Brand.md